Istoria invatamantului la Bradeanu

 

In anul 1838, considerat primul an de învățământ public la sate in Ţara Românească, intre candidaţii de învăţători prezenţi la cursurile de pregătire de la Şcoala Normală de pe lângă Şcoala Naţională din Buzău este nominalizat şi Ioan Oancea, de 17 ani, neînsurat, din satul Brădeanu, tot el figurând şi in catalogul cu candidaţii prezenţi la examenul din 29 iulie 1839, notat cu 2 la citire, aritmetică, caligrafie şi 1 la cântări şi menţiunea că era învățător pentru satele Brădeanu şi Cotuna (Căltuna). in evidenţele pentru anul 1842, postul apare ca va cant, 1n catalogul cu candidaţii din judeţ, din anul 1845, fiind menţionat Niţă Costandin, 23 ani, fiu de preot din Buzău, numit In învăţământ la 10 octombrie 1841, învățător la şcoala unde învățau copii din Brădeanu, Meteleuri şi Macovei (Padina). in satul de lefuri pentru trimestrul II/1848, este trecut "învățătorul: Gheorghe Dumitru, pentru aceleaşi trei sate, cu 42, 58 şi 21 familii, care trebuiau să achite pentru plata sa, sumele: 18,36 lei (2,4 lei zeciuiala) Brădeanu, 26,4 lei (2,36 lei zeciuiala) Meteleurile şi 9,18 lei (1,2 lei zeciuiala) Macoveanca.

Închisă in toamna anului 1848, in urma înăbuşirii revo­luţiei din 1848, ca de altfel toate şcolile care funcționaseră 1n acel an In Muntenia, şcoala de la Brădeanu este menţionată in tabelul din 31 mai 1860 cu starea actuală a școlilor comunale, cu 25 elevi, învățător fiind Nicolae Chiriac83.

Basil Iorgulescu înregistra la 1890 şcoala din Brădeanu, cu 62 elevi şi 9 eleve, din totalul locuitorilor ştiind carte doar 48, tot o şcoală existând şi în 194284. Recensământul publicat in 1894, indică la comuna Brădeanu (cu două cătune — Brădea­nu şi Mitropolia şi 3500 lei venit) şcoala ce data din 1866 şi funcţiona intr-un local proprietatea comunei. Era construit din gard (paiantă-n.n.) lipit cu pământ, vechi, mizerabil şi neîncăpător, dar la loc sănătos şi la indemna copiilor, Avea o singu­ră sală de clasă (6 x 5 x 2 m.), fără curte şi grădină, cancelarie şi hol. Se preciza că şcoala putea fi frecventată de către copiii din cele două cătune şi că erau recenzaţi 150 de copii, astfel că se impunea înființarea postului al doilea şi al treilea, fiind ne­voie de un local nou, iar la Mitropolia, unde au fost recenzaţi 25 copii de vârstă şcolară, era nevoie de şcoală. Din cei 175 copii, 96 erau băieţi şi 79 fete, iar din rubricaţia situaţiei statis­tice anexate reiese: 3 trebuia să mai urmeze un an; 13 băieţi şi două fete frecventau; 26 băieţi şi 11 fete mai mari care nu frec­ventau, alţi 24 băieţi şi 33 fete. Un raport din 1894, către Mi­nisterul de Inteme, indică la Brădeanu şcoală cu un singur învățător.

Alexandru Vârtej menţionează că înainte de anul 1864, copii Învățau la şcoala de la Albeşti. După Înființarea şcolii, aici au predat suplinitori, şcoala fiind Intr-o clădire Închiriată, unde apoi a funcţionat Primăria. Localul propriu s-a construit 1n anul 1892, cu o singură sală de clasă, hol şi cancelarie. Pri­mul învățător titular a fost lon P. Taraş, iar după 1918 au mai predat: Neagu Dobrescu (in 1944, căpitan pensionar), Nicolae Deliu (după pensionare retras la Buzău, 1n 1944 fiind decedat), Ion Săvulescu (transferat apoi Intr-o şcoală din zona de munte a judeţului), Vasile Ion (căzut eroic In cel de-al doilea război mondial), domnişoara Ana Mihăilescu (transferată la cerere), Vasile Taraş (stabilit apoi la Brăgăreasa-Meteleu). S-au titu­larizat la şcoala din comună: Traian David (gradul I), Paula Cristocea (grad definitiv), Alexandru C. Vârtej (gradul II), Alexandrina Deliu (grad definitiv), Alexandru Cristocea (grad definitiv, căzut eroic in cel de-al doilea război mondial, pentru patrie cruce), Gheorghe I. Deliu (detaşat în Basarabia).

Din darea de seamă prezentată în şedinţa din 16 martie 1900, a Consiliului comunal, pentru activitatea din anu1 1899, reiese că instrucţiunea publică merge spre progres, numărul elevilor fiind de 120. Se menţiona că în cătunul Mitropolia era nevoie de a doua sală de clasă86

Statistica ştiutorilor de carte întocmită pe baza datelor din recensământul general al populaţiei87 realizat la 19 decembrie 1912, înregistrează următoarea situaţie: a) masculin - până la 7 ani erau înregistraţi 371 copii; între 8-17 ani, ştiau carte 297 băieţi, 51 erau analfabeţi; între 18-20 ani, 55 ştiau carte, 25 nu; peste 21 de ani, 248 ştiau carte, 403 nu, reieşind că peste 18 ani erau 303 băieţi care ştiau carte şi 428 analfabeţi; de alte naţionalităţi, 2 ştiutori de carte şi 4 analfabeţi (cu vârsta de la 8 ani); totalul populaţiei de sex masculin era de 1456; b) feminin: până la 7 ani s-au înregistrat 307 fete; peste 8 ani erau 162 care ştiau carte şi 975 analfabete; ca străine erau două fete care ştiau carte şi 4 analfabete. Se indică un total de 1510 persoane de sex feminin, totalul locuitorilor fiind de 2966. La acea dată comuna aparţinea de Pretura plasei Câmpu. La adunarea generală din 30 martie 1912, între membrii Comitetului jude­ţean al Asociaţiei Generale a învățătorilor Buzoieni a fost ales ca membru şi învăţătorul Ion P. Taraş din Brădeanu.

Deoarece la Brădeanu existau mai multe construcţii la conacul moşiei "Rotunda", proprietatea Eforiei Spitalelor Civi le din Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice a telegrafiat la 4 aprilie 1921, Revizoratului şcolar al judeţului, să cerceteze situaţia. in răspunsul trimis se preciza că acestea erau la mar ginea de nord-est a satului Brădeanu, pe o suprafaţă de 6,00 ha şi constau din casă cu 5 camere, grajd, magazie şi pătul pentru porumb, care însă nu îndeplineau standardele cerute pentru a fi folosite ca local de şcoală, cu atât mai mult cu cât necesitau reparaţii capitale. Se amintea că localul propriu de şcoală avea o singură sală de clasă, grădină şcolară şi curte de recreaţie, spaţiul permiţând construirea a încă 3 săli de clasă. Se aprecia că acel conac putea fi folosit ca fermă model. Iar în confor­mitate cu prevederile Legii de reformă agrară din 1921, şcoala a fost împroprietărită cu 1,50 ha. teren arabil.

O situaţie pentru anul şcolar 1929-1930, indică la Brădeanu învățătorii: Ion Taraş, Viorica Drăgulănescu, Gheor­ghe C. Stănescu şi Gheorghe C. Cojanu, la Smârdan pe Cons­tantin Iliescu, iar la Mitropolia şi pe Barbu I. Radu, postul II, absolvent al Şcolii de Meserii din Buzău.

In anul şcolar 1931-1932, a avut loc adunarea generală pentru alegerea membrilor Comitetului şcolar comunal la care au participat o parte din părinţii elevilor, nominalizaţi în listele de la dosar (102 din Brădeanu, 66 din Mitropolia şi 95 din Smârdan), ce făceau parte din familiile: Aldea, Alexe, Andrei, Anghel, Anton, Baciu, Badea, Baroian, Belu, Berechet, Biţan, Boblea, Borcescu, Bratu, Bujoreanu, Buzea, Catrinoiu, Căpă­ilă, Căţoiu, Chirea, Chiriac, Chiru, Cojanu, Constantin, Coticiu, Cristocea, Crişan, Crudu, Dascălu, Dedulescu, Deliu, Diaconu, Dogan, Done, Doru, Drăgoescu, Drugea, Dumitrescu, Dumi­traşcu, Durbacă, Feraru, Folea, Frăţiloiu, Frone, Furtună, Ga­vrilă, Găleată, Gănescu, Gădiuţă, Geavlete, Ghiţă, Gogan, Gro­zavu, Harpalete, Herea, Ilie, Iliescu, Ioniţă, Iosif, Iuga, Ivan, Jugănaru, Lambru, Lazăr, Lica, Manea, Manolache, Mardale, Măţău, Medeleanu, Metea, Mihalcea, Militaru, Miroiu, Moacă, Mocanu, Moise, Moraru, Munteanu, Mureşan, Muşat, Năstase, Neagu, Necula, Nistor, Niţă, Nedelcu, Panait, Pancu, Pantelie, Parloiu, Pavel, Pârlea, Pârvu, Petroi, Popa, Popescu, Preda, Prună, Radu, Roman, Roşu, Sava, Sica, Siboiu, Simion, Spăta­ru, Spirea, Spiru, Suliman, Stanciu, Stoian, Stroe, Şărban, Şte­fan, Taraş, Tatomir, Tatu, Tănase, Tănăsescu, Teslaru, Toader, Trifan, Trifu, Ţigău, Ungureanu, Vasile, Vărănoiu, Vârtej, Vişinescu, Vlad, Vlădilă, Zaharia, Zaheu, Zota; cât şi Pantelimon C. Dunel; Anghel Comăniţă, Ilie şi Stana Gh. Comăniţă, Ivan Comăniţă, Ion şi Ilie V. Comăniţă.

Au fost prezenţi şi învăţătorii: Traian I David (Davi­doiu, ales ca secretar) de la Brădeanu, Gheorghe Stănescu de la Mitropolia şi Constantin I. Biţan, de la Smârdan, în acelaşi timp şi directori, cât şi Constantin I. Iliescu, Alexandru G. Var­tej, Alexandru C. Cristocea, Ion P. Taraş. intre participanţi şi notarul Constantin N. Stănescu şi preşedintele Comisiei Interi­mare, Neculai P. Deliu (şi în 1930-1931). La 11 octombrie 1932, au fost aleşi de către cei 52 părinţi prezenţi: Alexandru Ionescu-Brădeanu, Neculai P. Deliu, Ion M. Tănase, Constan­tin Stănescu şi preoţii: iconomul Spirache Popescu şi Aurelian Teodorescu88.

La şedinţa Cercului cultural din 9 iunie 1936, au par­ticipat şi învăţătorii Alexandru Vârtej de la şcoala din satul Mitropolia, Gheorghe Moise de la Smârdan, Alexandrina şi Gheorghe Deliu de la şcoala din Brădeanu, La 16 iulie 1934, la activitatea Cercului cultural "Meteleu" au fost prezenţi şi Gheorghe Moise de la şcoala din Smârdan, Traian David de la Brădeanu fiind concentrat. Ceilalţi participanţi au fost şi din şcolile din comuna Meteleu, Luciu şi Largu: Nicolae S. Ghica, Nicolae D. Vlad, Constantin Iordache, Elena Dumitraşcu, Gheorghe Ciucă, Valeria Dumitrescu, Vasile şi Venera Tara ş, Constantin Biţan, Constantin Iliescu, Alexandru şi Paula Cris­tocea, Alexandrina şi Gheorghe Deliu, Alexandru Vârt( j, Gheorghe şi Vasilica Stănescu, Petre Rădulescu din Arcanu, Gheorghe Moise din Smârdan, Alexandrina Miroiu.

Pentru activitatea desfăşurată89 în sprijinul construirii localului propriu de şcoală, între învăţătorii propuşi să primească decoraţia "Răsplata muncii" clasa a II-a este nominalizat şi Traian David de la şcoala din Brădeanu.

Alexandru Vârtej aminteşte că şcoala funcţiona într-un local impozant cu 7 săli de clasă, apreciat ca unicul din judeţ şi care este aşezat în mijlocul satului, local construit prin străda­nia lui Alexandru Ionescu-Brădeanu şi cu contribuţia materială a locuitorilor. in anul şcolar 1942-1943, şcoala funcţiona cu 5 posturi, 7 clase şi 352 elevi înscrişi. Aprecia că în ultimii ani şcolari, frecvenţa a fost între 80-90% şi că anual absolveau clasa a VII-a, între 15-25 elevi. Biblioteca şcolii avea înregistrate 296 volume, citite de elevi şi săteni. Mai aminteşte şi de înființarea Căminului cultural „Alexandru Cristocea", erou al celui de-al doilea război mondial, căzut în luptele de la Odessa, la 22 septembrie 1941. Pe lângă şcoală funcţionau o coopera­tivă şcolară şi o mică farmacie cu medicamente de prim ajutor.

Cu procesul-verbal din 19 martie 1938, directorul Traian David, împreună cu învăţătorii: Paula şi Alexandru Cris­tocea şi Alexandru Vârtej, preotul Aurelian Teodorescu, Cons­tantin Stănescu şi Ion B. Deliu şi cu primarul Dumitru N. Be­rechet, au pregătit Serbarea sădirii pomilor din 25 martie, acţi­une care se desfăşura anual90.

In arhiva şcolii91 se păstrează un registru de inspecţii care ne permite să reconstituim activitatea şcolară. Astfel, la 22 septembrie 1932, se consemna că exista un local cu 7 săli de clasă, dar neterminat, aşa că orele de curs se desfăşurau în sala cea veche şi antreul ei, ceea ce înseamnă că primul local era tip Casa Şcoalelor, cu o sală de clasă, antreu şi cancelarie. Pentru amenajarea unora dintre cele 7 săli mai era nevoie de 200.000 lei. Mobilierul folosit era vechi şi insuficient, iar frecvenţa lasă de dorit deoarece sala este neîncăpătoare. Directorul şcolii era Traian David, iar al doilea post era ocupat de Paula Cristocea.

Din procesul-verbal datat 14 februarie 1934, reiese că şcoala funcţiona cu 5 posturi: Traian David, grad definitiv, la clasa I; Alexandru Cristocea, grad definitiv, la clasa a IV-a; Pa­ula Cristocea, grad definitiv, la clasa a III-a; Alexandrina Deliu, suplinitor, la clasa a II-a; Vasile Neculai, suplinitor la clasa I. Inspectorul constata că din 25 înscrişi în clasa I erau prezenţi doar 18. Cursurile aveau loc pe jumătăţi de zile, deoarece lo­calul nou încă nu era finalizat. Totodată, postul al V-lea, înființat la 15 iulie 1933, funcţiona casă particulară închiriată.

Din procesul-verbal datat 9 iunie 1934, reiese că Traian David preda la clasa I, Alexandrina Deliu la clasa a II-a, Nicolae Vasile şi Paula Cristocea la clasa a III-a şi Alexandru Cristocea la clasa a IV-a. Activitatea atelierului de lucru era coordonată de către maestra Maria Tr. David, care executa cu elevele costume şi cusături naţionale. Inspectorul a propus or­ganizarea unei expoziţii la sfârşitul anului şcolar, pentru a fi de model sătencelor

Inspecţia specială din 9 iunie 1934, a avut ca obiectiv activitatea directorului Traian David, care a solicitat trecerea la gradul II, având gradul definitiv din 1927. Inspecţia s-a făcut la clasa I unde, din 26 elevi înscrişi erau prezenţi 23. Activa un Comitet şcolar al cărui preşedinte era căpitanul Dinu Neagu, din Regimentul 8 Dorobanţi, care a donat materialul lemnos necesar pentru împrejmuirea localului şi grădinii şcolare. Se menţionează că pentru interesul şi contribuţia sa la construirea localului modern de şcoală, a primit medalia „Răsplata muncii pentru construcţii şcolare. Sub coordonarea directorului Traian David s-au plantat pomi şi flori, cât şi un ha. cu salcârni şi în ideea de a avea, pe viitor, lemne pentru foc.

Cu procesul-verbal din 5 iunie 1936, s-au consemnat rezultatele inspecţiei speciale pentru obţinerea gradului II, de către învățătorul Alexandru Vârtej. in anii şcolar 1933-1935, a predat la clasa a V-a de la şcoala Mitropolia, iar în 1935-193 la clasa a VI-a, menţionându-se un procent de frecvenţă de 80% şi de promovabilitate de 60%. A organizat 15 şezători cul­turale şi 9 conferinţe, cursuri cu adulţii în 1929-1930 şi 1930- 1931, în Basarabia, coruri cu şcolarii, a contribuit la organi­zarea bibliotecii şi a cooperativei şcolare. in tabelul întocmit în anul 1936, cu şcolile care purtau numele ministrului Dr. Cons­tantin Angelescu, se menţionează şi şcoala din Brădeanu92.

La 7 iunie 1937, inspecţia specială a avut ca tematică completarea dosarului de trecere la gradul II a învăţătoarei Alexandrina Deliu, grad definitiv de la 1 septembrie 1934. in anii şcolari 1935-1937, a predat şi la cursul supraprimar, cât şi ore de gospodărie şi lucru manual cu fetele. Din cei 161 elevi înscrişi în acest interval, au frecventat 133 (82%) şi au pro­movat 95%. A predat şi la cursurile cu adulţii, astfel că se apre­cia că efortul comun al cadrelor didactice a avut ca urmare faptul că în sat nu mai erau neştiutori de carte. În rest se fac referiri la acelaşi activităţi extraşcolare, ca şi la Traian David. În anul şcolar 1936-1937, la clasele I şi VI, unde preda, din 56 elevi înscrişi, la data controlului erau prezenţi 50.

Procesul-verbal din 29 octombrie 1937, consemna că şcoala funcţiona cu 5 posturi, într-un local de şcoală cum pu­ţine găseşti în judeţ, construit prin stăruinţa şi eforturile lui Alexandru Ionescu-Brădeanu şi Traian David. Din 257 elevi înscrişi la clasele I-IV, frecventau 223, iar din cei 53 înscrişi la cursul supraprimar, frecventau 42. Traian David preda la clase­le I şi a VI-a, iar Paula Cristocea, la clasa a III-a (43 elevi).

La 16 mai 1938, şcoala a fost inspectată de către pro­fesorul Constantin Dumitrescu, comandatul Legiunii de Străjeri a judeţului Buzău. A constata că Stolul şcolii din Brădeanu, cu 275 elevi străjeri, era condus de comandantul Alexandru Cris­tocea.

            Inspecţia din 1 iunie 1938, constata că mobilierul era, în mare parte, nou, grădina şcolii era plantată pe parcele, iar în fa ţă era o grădiniţă cu flori. Biblioteca avea înregistrate peste 300 volume, cărţi citite de elevi, de unii săteni şi de către premilitari, având-se în vedere că în 1934, a luat fiinţă Subcentrul Pre gătirii Premilitare. Directorul şcolii, Traian David, acum cu gradul II era, de 6 ani, preşedinte al Băncii populare.

La 26 iunie 1938, a avut loc la Centrul Brădeanu, examen de absolvire a clasei a VII-a, unde s-au prezentat 7 elev de la Brădeanu, 2 de la Smârdan, 6 de la Mitropolia, unu de Glodeanu Siliştea, unu de la Gomoeşti şi nici un elev de şcoala Bugheni, comuna Cioranca. Profesori examinatori at fost Alexandrina Deşliu, Gheorghe Angelescu (Glodeanu Siliştea) şi Natalia Teodorescu.

Procesul-verbal de inspecţie din 22 noiembrie 1938• semnat de comandaţii de Legiuni de străjeri (băieţi şi fete: Constantin Dumitrescu (Şcoala Normală de băieţi) şi Marieta Gheorghiu (Şcoala de fete „Dr. C. Angelescu") consemna acti­vităţile organizate de Stolul şcolii, comandant tot Alexandru Cristocea, cu 248 elevi străjeri. Reiese că, în fiecare joi, se des­făşurau cursurile cu şefii de cuib. În fiecare duminică se recitau „Tatăl Nostru" şi „Crezul", cu toţii fiind îmbrăcaţi în costume naţionale. Totodată, s-au dat indicaţii pentru organizarea ser­bării de 1 Decembrie.

La 12 ianuarie 1939, s-a semnat procesul-verbal de re­cepţie a clădirii şcolii, în prezenţa delegaţilor Casei Şcoalelor şi a antreprenorului Grigore Grigorescu care construise clădirea. Patru zile mai târziu, alt proces-verbal de inspecţie consemna că activitatea şcolară se desfăşura în noul local, cu 7 clase şi două cancelarii. Sunt menţionate 5 posturi şi cursuri pe zile întregi, la clasele V-VII predând Alexandru Vârtej, învăţător gradul II. La clasa a IV-a, învăţător Alexandru Cristocea, s-a constatat că din cei 61 elevi înscrişi, erau prezenţi la ore un număr de 56.

Din procesul-verbal încheiat la 7 martie 1939, reiese că obiectivul a fost trecerea învăţătorului Alexandru Cristocea la radul didactic II (grad definitiv la 1 iunie 1933). in anul şcolar 1937-1938, a predat la clasele de curs complementar (V-VII) şi a executat, cu elevii, lucrări agricole în grădina şcolii şi ore de lucru manual cu băieţii de curs supraprimar. Cu obiectele exe­cutate: greble, juguri cu tânjală, care şi sănii (miniaturale), vâr­telniţe, scăunele etc., a organizat expoziţii de sfârşit de an. intre anii 1935-1938, a îndrumat activitatea şcolară a 148 elevi din 170 înscrişi, din care au promovat 140. Era comandant străjer şi coordona activitatea bibliotecii, „farmaciei" şi a cooperativei şcolare. Inspecţia s-a făcut la clasa a IV-a unde, din 61 înscrişi au fost prezenţi 52. În aceeaşi zi s-a efectuat şi inspecţia spe­cială la clasa învăţătoarei Paula Cristocea pentru trecerea la gradul didactic II (definitiv la 1 ianuarie 1933). in anul şcolar 1935-1936, a predat la cursul supraprimar, cât şi cunoştinţe gospodăreşti pentru fete. În anii şcolari 1935-1938, a predat la 133 elevi din cei 156 înscrişi, cu o frecvenţă de 87% şi o pro­movabilitate de 79%. in afară de activităţile obişnuite — şeză­tori, conferinţe etc. era membră în Consiliul de conducere al Filialei locale a Societăţii de „Cruce Roşie".

In procesul-verbal din 17 mai 1939, subrevizorul Petre Dumitrescu menţiona că şcoala, unde era director Traian Da­vid, este: prima şcoală din judeţ, având un măreţ local cu 7 săli de clasă, întreţinut în perfectă ordine şi curăţenie. Iar în final: Plec de la această şcoală recreat şi îmbogățit sufleteşte vreau să revin spre a admira priceperea, munca şi sacrificiile ce face un idealist (adică directorul-n.n.). La cursul suprapri­mar preda Alexandru Vârtej, cei de clasa a VII-a având ore în fiecare zi, iar cei din clasele a V-a şi a VI-a, joia şi sâmbăta.

Inspecţia specială din 30 mai 1939, a vizat completarea dosarului învăţătorului Traian David pentru obţinerea gradului didactic I. Se menţionează că era decorat cu medalia „Răsplata muncii pentru construcţii şcolare clasa a II-a", atribuită cu înaltul Decret Regal nr. 92.778/1931 şi că primise mulţumiri din partea Ministerului, cu ordinul nr. 460/1936, pentru activitatea administrativă in şcoală. A predat şi la clasa a VI-a, a efectuat cu elevii ore de practică agricolă şi de lucru manual, consta­tându-se o frecvenţă Intre 82-100% şi o promovabilitate Intre 72-97%. in afară de şezători şi conferinţe, a efectuat coruri cu elevii şi premilitarii, a înființat şi a condus biblioteca şcolari. Din 1935, era comandantul Subcentrului Pregătirii Premilitare, avea calitate de preşedinte al Băncii populare „Alexandru Io­nescu-Brădeanu", membru al Comitetului de administraţie al Federalei „Buzăul" Buzău, iar in perioada 1928-1938, a coor­donat lucrările de construcţie a noului local.

La 31 mai 1939, la Brădeanu a fost centru de examen pentru elevii de clasa a VII-a de la şcolile: Brădeanu (6, îndrumător Alexandru Vârtej), Smârdan (2, îndrumător C. Biţan), Mitropolia (4, Îndrumător Gheorghe Stănescu), Cotorca (2, îndrumător Constantin Vasile) şi Meteleu-Lipănesc (2, indru­mător Radu Iordache). Tot aici s-a organizat şi examenul de absolvire din 11 iunie 1940, pentru elevi din şcolile: Florica (Alexandru Popescu, prezenţi 3 din 10 înscriși), Glodeanu Să­rat (Gheorghe M. Rădulescu — unu din 3), Glodeanu Cârlig (Constanţa Negulescu - 2 din 4), Meteleu-Scutelnici (Elena Ju­gănaru-2 din 6) şi Brădeanu (Alexandrina Deliu-10 din 11), toţi cei prezenţi fiind declaraţi absolvenţi.

Procesul-verbal din 9 ianuarie 1941, consemna 7 pos­turi, cinci titulari şi doi suplinitori. Patru clase făceau cursuri pe jumătăţi de zile şi trei pe zile întregi. Din 240 inscrişi, erau prezenţi la ore un număr de 198 (82,5%), repartiţia orelor fiind: clasa I - Alexandrina Deliu (40 prezenţi din 55 înscriși), clasa a III-a Paula Cristocea (50 din 54), clasa a IV-a - preotul I. Neagu (44 din 47), clasa a V-a - Gheorghe Deliu (44 din 47), clasa a VII-a - Traian David (19 din 22), acestea fiind clasele inspectate.

La 28 noiembrie 1941, se consemna următoarea situaţie şcolară; clasa I (Paula Cristocea) -72 Inscrişi, 27 prezenţi; clasa a II-a (Alexandrina Deliu) - 45 înscriși şi 27 prezenţi; clasa a III-a (Alexandru Vârtej) - 51 înscriși, 42 prezenţi; clasa a IV-a (idem) - 51 Înscriși, 42 prezenţi; clasele a V-a (50 înscrişi şi 18 prezenţi) şi a VI-a (37 Înscriși, 15 prezenţi), Învățător  Gheorghe Deliu.

Din procesul-verbal datat 10 februarie 1942, reiese că şcoala funcţiona cu 5 săli de clasă, tot aici fiind şi Banca popu­lară. Localul se repara după cutremurul din 9/10 noiembrie 1940 (ora 3,00, 36 minute şi 39 secunde), apreciindu-se că era cea mai frumoasă clădire din sat, In interior fiind ordine şi curăţenie desăvârşită. La acea dată era director Alexandru Vâr­tej, Traian David, învățător gradul I fiind mobilizat. La clasa I preda Paula Cristocea (grad definitiv); la clasele a II-a, a IV-a şi a VII-a era învățător Alexandru Vârtej, iar la clasele a II-a şi a

Învățătoarea Alexandrina Deliu, se precizează şi că, Gheorghe S. Deliu era detaşat la clasele a V-a şi a VI-a in locul eroului Alexandru Cristocea, mort pe câmpul de luptă. La acea dată, din totalul celor Înscriși, elevii erau prezenţi la ore, astfel: clasa I - Înscriși 62, prezenţi 36; la clasa a II-a - Înscriși 48, prezenţi 40; clasa a III-a - Înscriși 42, prezenţi 34; clasa a IV-a - înscriși 51, prezenţi 40; clasa a V-a - Înscriși 55, prezenţi 30, total, înscriși 258, prezenţi 180. Frecvenţa era mai slabă la clasele I şi a V-a.

Cooperativa şcolară, coordonată de către Alexandrina Deliu, avea un capital subscris de 65.000 lei şi 28.000 lei de­puşi. Funcţiona şi o „farmacie" şcolară şi biblioteca, cu 239 volume, responsabil Alexandru Vârtej. in grădina şcolii, de 1050 m.p., se cultivau zarzavaturi ce aduceau, anual, un venit de peste 8000 lei. Se mai constata şi că: nu a luat încă fiinţă Căminul cultural, deşi există un comitet de iniţiativă care se ocupă de această problemă. in cadrul programului „Ajutorul de iarnă" s-au colectat 20.000 lei, cereale şi legume.

La 5 iunie 1942, la Brădeanu a fost organizat centrul de absolvire a elevilor din clasa a VII-a de la şcolile din: Brădeanu revenise la şcoală de pe front, Alexandru Vârtej era director interimar, iar Paula Cristocea, suplinită de preotul Mardale, era la Bucureşti pentru a susţine examenul pentru gradul I didactic. Monumentalul local, cu 7 săli de clasă, încă neterminat (repa­raţii după cutremur-n.n.) este foarte curat. Zilnic, la cantina şcolară serveau o masă caldă 20 elevi săraci. Cursurile se des­făşurau pe jumătăţi de zile: clasele I şi a Paula Cristocea; clasele a IV-a până la a VII-a, Alexandru Vârtej; clasa a II-a, Traian David. La data inspecţiei, elevii erau prezenţi la ore astfel: clasa I, 38 din 71; clasa a II-a, 26 din 38; clasa a 23 din 29; clasa a IV-a, 28 din 45; clasele V-VII - 31 din 71.

Totodată, s-a efectuat inspecţia specială la clasele învățătorului Alexandru Vârtej, pentru obţinerea gradului didactic I; reiese că a absolvit Şcoala Normală în 1928, a fost repartizat iniţial în Basarabia şi apoi transferat la Brădeanu. A obţinut definitivatul în 1934 şi gradul II la 1 septembrie 1937. A fost concentrat şi mobilizat de mai multe ori ca sergent t.r. în Regimentul 8 Infanterie Buzău, decorat cu „Bărbăţie şi Credin­ţă" şi a girat conducerea şcolii în perioada mobilizării directo­rului Traian David. Ca lucrare personală a prezentat monogra­fia de mici proporţii a comunei, deoarece din cauza războiului nu a avut timpul necesar ca să o extindă. in final s-a con­cluzionat că era un dascăl bine pregătit, muncitor şi foarte conştiincios.

La 19 iunie 1945, la Brădeanu s-a organizat centrul de absolvire a elevilor din clasele a VII-a de la şcolile: Albeşti (3). Brădeanu (4), Meteleu (4), Padina (1), Pogoanele (2), Smeeni (3) şi Udaţi-Mânzu (1), cu toţii declaraţi absolvenţi. O decizie a Inspectoratului şcolar al judeţului consem­nează ce transferări de învăţători urma să se facă în 1945, între care şi un post la Brădeanu (total 5 posturi), în locul lui Alex­andru Crestează, decedat. La 14 aprilie 1945, directorul A. Vâr­tej informa că în satul Brădeanu, cu peste 600 familii, erau cca. 300 copii de vârstă şcolară, astfel că a solicitat şi înființarea unui post de maestră de lucru, imobilul dispunând de spaţiu1 necesar deoarece avea 7 săli de clasă. Cursurile de alfabetizare au început la 2 decembrie 1947, cu 105 cursanţi ciclul I (11 masculin şi 89 feminin şi 59 cursanţi (22+37) ciclul II.

In anul şcolar 1948-1949, la Şcoala Elementară din Brădeanu erau încadraţi: Ecaterina Ene, Zenobia şi Nicolae Condruţ, Paula Cristocea, Veronica Chiticiuc, Constantin Ionescu , Silvia Enescu, Gheorghe Cojocaru, Gheorghe şi Antonia Zota un post fiind vacant. La grădiniţă era educatoare Ecaterina Margine.

Inspecţia din 3 martie 1946, constata că şcoala funcţiona cu 6 săli de clasă (una neterminată), cancelarie, şi camera unde funcţionau Banca populară şi Cooperativa de aprovizionare şi consum. Orele de curs aveau loc pe zile întregi, fiind prezenţi la clase învăţătorii: Alexandru Vârtej (IV), Traian David (III), Nicolae Condruţ (V-VII), Gheorghe Cojanu (II) şi Paula Cristocea (I), cu gradul didactic II, iar Alexandru Vârtej cu gradul I. Maestră de lucru era Zenovia Condruţ.

S-a sugerat înfiinţarea a încă două noi posturi, deoarece numărul de elevi era foarte mare. La data inspecţiei, prezenţa la şcoală era: clasa I, 53 din 74 înscrişi; clasa a II-a, 45 din 46 clasa a 37 din 38; clasa a IV-a, 28 din 31; clasa a V-a, 24 din 28; clasa a VI-a, 17 din 18; clasa a VII-a, 6 din 1696.

Din procesul-verbal de inspecţie din 20 martie 1947 constatăm că directorul şcolii era Nicolae Condruţ, care 1-a înlocuit pe Alexandru Vârtej, frecvenţa fiind de 98%.

La 27 mai 1947, inspecţia specială a vizat pe Traian David, învăţător pensionar gradul I, absolvent seria 1921 a Şcolii Normale, în activitate din 1 noiembrie 1922, cu gradul I de la 1 aprilie 1937. Membru în Sfatul comunal demembru fondator al Cooperativei „Înfrățirea Brădenilor", pe care apoi a condus-o ca preşedinte, preşedinte al Băncii popu­lare „Alexandru Ionescu-Brădeanu" şi membru în Consiliul de administraţie al Federalei Buzău. Pentru toate acestea şi ca omagiu pentru întreaga sa activitate, i s-a acordat gradaţia de merit, cu 1 septembrie 1946.

La 28 iunie 1947, la Brădeanu s-a organizat examen de absolvire pentru elevii clasei a VII-a de la şcolile din: Brădeanu (7), Albeşti (4), Udaţi (3) şi Smeeni (2).

Se păstrează şi alt registru de inspecţii97, procesul ­verbal din 10 februarie 1948, făcând referire la inspecţia spe­cială la clasa învăţătorului Nicole Condruţ, pentru obţinerea gradului didactic I. in activitate de la 1 septembrie 1937, a ob­ţinut definitivatul în 1939 şi gradul II la 1 septembrie 1943. Se menţionează ore de curs la cursul primar, supraprirnar şi de al­fabetizare, activitatea de secretar al Comitetului şcolar, casier al Băncii populare, preşedinte al Cooperativei de aprovizionare şi consum şi membru în Comitetul gospodăresc comunal.

La 13 aprilie 1948, inspecţia specială privea pe Zenovia Condruţ, maestră titulară de la 15 septembrie 1943 şi definitivă din 1 septembrie 1945, în vederea completării dosarului pentru obţinerea gradului didactic II. S-a transferat la Brădeanu de la 1 septembrie 1944, îndrumând elevele la orele de lucru manual pentru executarea de cusături şi croşetări cu care, la sfârşit de an, organiza expoziţii. A predat ore de gospodărie şi la cursurile de alfabetizare.

La inspecţia din 20 aprilie 1948 (director Nicolae Con­druţ), s-au făcut recomandări privind organizarea manifestărilor în cinstea zilei de 1 Mai, întocmirea ziarului de perete, Colţului ARLUS şi Colţului Republicii Populare Române. La 6 iunie 1948, s-a organizat examen de absolvire a clasei a IV-a, pre­şedinte de comisiei Ion Gh. Ţigău de la şcoala din Smeeni, cu participarea a 2 elevi de la Albeşti, 9 de la Brădeanu, 3 de la Mitropolia şi 3 de la Smeeni.

În ceea ce priveşte învăţământul primar, amintim că în conformitate cu prevederile Legii învăţământului din 1948, şcolile primare au devenit şcoli elementare de 5, 6 şi 7 ani, şcoala de la Brădeanu funcţionând cu clasele I-V A, V B şi VI, iar cea de la Smârdan doar cu clasele I-IV98.

La 12 martie 1948, se consemna că directorul preda la o clasă de la elementar I şi la elementar II, Antonia Zotta la clasa I (prezenţi 48 din 52), Gheorghe Cojanu la clasa a II-a(38 din 44), Gheorghe Zotta la clasa a III-a (35 din 38), Paula Cristocea la clasa a IV-a (28 din 45), frecvenţa fiind de 84%. La clasa a V-a din 48 erau prezenţi 46, la clasele a VI-a frecventau 26 şi 25 la clasa a VII-a.

La 16 decembrie 1948, se semnala că la cursul ele­mentar II, clasele erau incomplete, activitatea desfăşurându-se în 4 săli de clasă, altă sală fiind pentru festivităţi şi alta, pentru atelierul şcolar. Repartiţia orelor era următoarea: Antonia Zotta, clasa I; Gheorghe Cojanu, clasa a II-a; Gheorghe Zotta, clasa a III-a; Paula Cristocea, clasa a IV-a, la clasele V-VII predând: Nicolae Condruţ, Ecaterina Ene, Veniamin Chiticiuc, Zenovia Condruţ, Ion Grigoriu şi Silvia Enescu. La clasa a V-a erau prezenţi 46 elevi din cei 50 înscrişi, la clasa a VI-a A, 24 din 27 şi la clasa a VI-a B, 26 din 27.

Nicolae Condruţ preda matematica; Ecaterina Ene - limba română; Veniamin Chiticiuc - limba rusă; Silvia Enescu - fizică şi ştiinţele naturii; Constantin Ionescu - istorie şi geogra­fie; Zenovia Condruţ —dexterităţi şi activităţi practice.

in ceea ce priveşte cursurile de alfabetizare, din cei 483 înscrişi frecventau 217, urmând ca examenul să aibă loc la 15 martie. Se aprecia că fiecare clasă era frumos pavoazată, cu Colţurile Republicii ARLUS, portretele membrilor Biroului Politic şi Colţul marilor dascăli ai socialismului. Existau gazete de perete şi activau consiliul pedagogic, trei cercuri şco­lare şi un Cerc ARLUS, precizându-se şi că, membrii corpului didactic colaborează cu organizaţiile de masă, dând concurs la Căminul cultural, Cercul ARLUS UFDR. Iar în final se re­comanda ca, pentru restructurarea cunoştinţelor profesionale să se studieze „Pedagogia în URSS" de Mihail Roller, „ Edu­caţia poporului", de Kalaşnicov "Critica autocritica" de Leonov. Dovadă că de acum, în virtutea „noilor principii" stipulate în Legea învăţământului public în RPR, activitatea în şcoli era subordonată ideologiei aduse cu tancurile de către ocupanţii sovietici.

La 17 mai 1949, din cei 277 elevi înscrişi în clasele IV, frecventau 245, la ciclul II predând 5 profesori suplinitori şi o maestră. Mobilierul era vechi şi insuficient, fiind nevoie de încă 50 pupitre. Trei zile mai târziu (director tot Nicolae Con­druţ) inspecţia înregistra că din cei 271 înscrişi erau prezenţi la şcoală 241 (89%), pe clase situaţia fiind: 45 din 52 la clasa I, 38 din 42 la clasa a II-a. 35 din 40 la clasa a 34 din 48 la clasa a IV-a, 46 la clasa a V-a, 20 la clasa a VI-a A şi 23 la clasa a VI-a B.

in afară de învăţători şi profesori se mai indică un secretar şi doi îngrijitori. Şcoala dispunea de o grădină şcolară de 2500 m.p. şi 5,00 ha. teren arabil. Materialul didactic era in­suficient, iar biblioteca avea înregistrate 370 volume. Nu exista teren de sport, nici cantină sau centru de lapte. Pentru 12 elevi săraci s-a reuşit aprobarea acordării a 6 burse. Consiliul peda­gogic şi cele 6 cercuri şcolare desfăşurau activităţi lunare.

Inspecţia din 11 iunie 1949, menţiona că, la clasele I­VI, din cei 260 înscrişi frecventau 234 elevi, iar la 22 no­iembrie 1949, se consemna că, de la 1 septembrie 1949, pe lân­gă şcoală funcţiona şi un internat, amenajat în trei clădiri par­ticulare (două dormitoare, bucătăria şi cantina). S-a reuşit pro­curarea a 103 manuale pentru elementar I, 126 şi 3 hărţi pentru elementar II. La clasele I-IV şcoala funcţiona cu 6 posturi; I A- Paula Cristocea; I B-Zenovia Condruţ (ambele cu 57 elevi); a II-a (41 elevi) - Antonia Zotta; a III-a (37 elevi) - Gheorghe Cojanu; clasa a IV-a A (22 elevi) - Gheorghe Căzănişteanu; clasa a IV-a B (23 elevi) - Eugenia Murziu. Limba română se preda de Ecaterina Ene; istoria şi geografia de Gheorghe Zotta; fizică, chimie şi ştiinţele naturii de Silvia Enescu; limba rusă de Veniamin Chiticiuc. La clasa a V-a erau înscrişi 39 elevi, la clasa a VI-a, 40 elevi, la clasa a VII-a, 28 elevi, în total înscrişi 295 elevi, dar frecventau 259 (87%). La alfabetizare, la ciclul erau înscrişi 172 cursanţi, iar la ciclul II, 126 cursanţi, frecvenţa fiind slabă la ambele cicluri. La acea dată directorul Nicolae Condruţ era la o şcoală de partid (viitor inspector şcolar la Secţia de învăţământ a raionului Pogoanele-n.n.).

Între anii 1944-1953, la şcoala din Brădeanu au fosi înscrişi 2212 elevi (director Ecaterina Ene), în 1949 fiind şcolarizaţi 424 analfabeţi, 195 în 1950, 84 în 1951, 100 în 1952 şi 67 în 1953.

În anul şcolar 1950-1951, la şcoala din Brădeanu erau încadraţi: Ecaterina Ene, Veniamin Chiticiuc, Eugenia Chitu, Constantin Vodă, Constantin Oprea, Paula Cristocea; secretar. Alexandru Tănase. Cu decizia nr. 4599/11 iulie 1952, a Co­mitetului Executiv al Sfatului Popular raional, la 16 cadre di­dactice din raion li s-a desfăcut contractul de muncă, ca ele­mente ce nu corespund funcţiunar încredințate, fiind şi ele­mente dușmănoase regimului nostru de democraţie populară, între aceştia fiind şi Elena Vasiloiu de la şcoala Mitropolia şi Marin Ioniţă, şcoala Brădeanu.

Statistici datate 1 martie 1952 nominalizează personalul didactic de la şcolile din raion, la şcoala din Brădeanu fiind încadraţi: Ecaterina Ene (director, limba română), învăţătorii Paula şi Florica Cristocea, Gheorghe Cojocaru, Marin Gh. Io­niţă şi profesorii: Anatolie Colibaba (rusă), Mihaela Ivanov (istorie-geografie), Mihai Vrabie (fizică şi chimie), Alexandri­na Zahiu (matematică).

Din documentele Secţiei Cadre reiese care era schema de încadrare pentru unităţile şcolare din comunele raionului (1953-1956). La Brădeanu (director Petre Dăscălescu) — Paula Cristocea, Lina Busuioc, Aura Stroe, Aneta Pricop, Georgeta Iuga, Gheorghe Cojanu, Constanţa Dăscălescu, Grigore Gheor­ghe, Constanţa Manea, Florica Vişinoiu şi Alexandra Stancu; grădiniţa era condusă de Aura Iuga.

In anul şcolar 1953-1954, la şcoala din comună erau înscrişi 161 elevi ((28 în clasa I, 46 în clasa a II-a, 44 în clasa a III-a şi 43 în clasa a IV-a) şi frecventau 256.Un raport referitor la învăţământul public şi domeniul cultural, prezentat la una din sesiunile Sfatului Popular menţiona frecvenţa şcolară satis­făcătoare, activitatea detaşamentului de pionieri cu 94 membri sub conducerea instructorului Elena Dumitru, acţiunile organi­zate în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice.

Pentru bunul mers al activităţii în domeniul învățământului, directorul Petre Dăscălescu a prezentat în septembrie 1955, un plan cu măsuri care viza şcolarizarea tuturor copiilor şi desfăşurarea, la cote înalte, a procesului instructiv-educativ.

Raportul de activitate prezentat la sfârşitul trimestrului 1/1956-1957, de către directorul Şcolii de 7 ani, menţiona 219 elevi, cu precizarea că pentru cei 8 copii neşcolarizaţi s-a cons­tituit un colectiv format din: Paula Cristocea, Gheorghe Cojanu şi Aura Stroe. Totodată, s-a informat despre plecarea a două cadre didactice: Florica Vişinoiu şi Georgeta Harpalete. in fina­lul raportului se fac referiri la problemele care trebuia rezol­vate: împrejmuirea curţii, organizarea de excursii la GAC, plantarea de pomi fructiferi. De asemenea, s-a prezentat planul de cultură pentru lotul experimental.

            Din raportul prezentat în 1959, de directorul Şcolii de 7 ani, Gheorghe I. Cojanu, aflăm că şcoala a fost dotată cu perdele, laboratorul a fost reorganizat şi dotat cu material di­dactic, coridorul a fost pavoazat cu lozinci şi tablouri. La clasa I A (25 elevi) preda Mardale Aura; la clasa I B (24 elevi) Teodorescu Olimpia; la clasa a II-a A (26 elevi) — Aura Dogaru; la clasa a II-a B (26 ani) — David Traian; la clasa a III-a A (23 elevi )- Paula Cristocea; la clasa a III-a B (23 elevi) - Georgeta Pană şi la clasa a IV-a (36) - Toader Ştefan. Corpul profesoral pentru clasele V-VII era format din: Dogaru Octavian, mate­matică, Ionescu Adriana, fizico-chimice şi ştiinţele naturii, Mi­tu Elena, istorie şi geografie, Stancu Alexandra, limba rusă, Pandele Toma, limba română (care însă nu s-a prezentat la post cu toate insistenţele inspectorului şcolar Petre Dăscălescu). La grădiniţă funcţiona educatoarea Ana Taraş. La începutul anului şcolar erau înscrişi 249 elevi, din care 26 la clasa a V-a (diri­ginte Mitu Elena), 20 la clasa a VI-a (diriginte Stancu Alexan­dra), 20 la clasa a VII-a (diriginte Octavian Dogaru). Dacă la clasele I-IV, procentul de promovabilitate a fost de peste 95%, la clasa a V-a au promovat 16, la clasa a VI-a -12, iar la clasa a VII-a numai 11.

            Deoarece postul de instructor superior de pionieri salarizat a fost desfiinţat, prin noua formă de organizare a muncii cu pionierii, sarcina de instructor a fost încredinţată Au­rei Mardale. Ca instructori de detaşament erau: Aura Dogaru, Alexandra Stancu şi Toader Ştefan. Se fac referiri şi la partici­parea cadrelor didactice la sarcina măreaţă de culturalizare a maselor pentru transformarea socialistă a agriculturii. Şi ca peste tot, dascălii duceau greul în tot ceea ce însemna recen­săminte, participarea la formaţiile artistice, efortul continuu, până în 1962, de a se realiza, în totalitate, procesul de colecti­vizare. Ei ţineau conferinţe, confecţionau lozinci şi fotomon­taje, scriau articole la gazetele de perete, asigurau permanenţa la ariile de treier, iar Aurel Taraş era şi director al Căminului cultural, cum de astfel a fost şi Gheorghe Cojanu. Era o încărcătură stresantă de care nu se puteau eschiva, mai ales că se efectuau permanent controale şi analize, aşa cum s-a întâmplat şi în 1957, când au fost prezenţi la una din sesiunile Sfatului Popular şi inspectorii Ichim şi Şocariciu de la Secţia de învățământ a Comitetului Executiv al Sfatului Popular raional.

Raportul prezentat la sesiunea din 29 august 1964, a vizat măsurile pentru deschiderea anului şcolar 1964-1965, reieşind că şcoala funcţiona în 5 săli de clasă, cursuri dimineaţa şi după amin7a, cu menţiunea că era anul şcolar în care absol­vea prima promoţie cu opt clase. La sesiunea din 7 noiembrie 1964, s-a informat despre structura anului şcolar: clasa I, 1n­văţător Stancu Alexandra (36 elevi înscrişi); clasa a II-a, Ion Neagu (28 elevi); clasa a Gheorghe Cojocaru (44 elevi); clasa a IV-a, Marin Maria (30 elevi); clasa a V-a, diriginte Sandu Maria (33 elevi); clasa a VI-a A, Paula Bănică (28 elevi); clasa a VI-a B, Eugenia Bunaciu (28 elevi); clasa a VII ­a, Nicolae Trandafir (41 elevi); clasa a VIII-a, Aura Dogaru (41 elevi). La acea dată nu frecventau 6 copii de vârstă şcolară.

Cu raportul prezentat la sesiunea din 18 decembrie 1965, se informa despre alocarea de fonduri de către Secţia raională de învăţământ pentru laboratorul înfiinţat în 1965 şi o sală de clasă, dotarea laboratorului cu mobilier şi material di­dactic adecvat. Au fost evidenţiaţi pentru activitatea desfăşura­tă: Gheorghe Cojanu, Aura Dogaru, Cornelia Nica, Nicolae Costache, Ana Stoicescu. La începutul anului şcolar, elevii din clasele V-VIII au efectuat practica în producţie pe tarlalele CAP, sub îndrumarea profesorilor: Stancu Alexandra, Moraru Valeria, Florea Aniţa, Bunăziua Eugenia, Sandu Maria.

Din darea de seamă prezentată la sesiunea Sfatului Popular din 25 august 1965, reiese că se executa curăţenia generală cu meseriaşi de la IGO Buzău (ultima se efectuase în 1960). A fost dată în folosinţă sala-laborator, dotată cu mobilier şi material didactic. Raportul privind desfășurarea procesului instructiv-educativ prezentat la 4 iunie 1965 preciza că nu frecventau 2 elevi la clasa a V-a (şi Ion D. Dunel), unu la clasa a VI-a, 2 la clasa a VII-a şi unu la clasa a VIII-a. Din cei 139 elevi înscrişi la clasele I-IV au promovat 129, iar la clasele V­VIII predau 8 cadre didactice, din care 4 calificate şi 4 în curs de calificare. La sesiunea din 7 decembrie 1966, s-a raportat că în anul şcolar 1966-1967, şcoala funcţiona cu 7 săli de clasă, din care un laborator, coridoare, două cancelarii şi 285 elevi scrişi. Iată şi numele profesorilor de la ciclul gimnazial: Euge­nia Bunăziva (limba română), Ana Stoicescu (matematică), Tănase Silvia (limbile română, rusă şi muzică), Nica Cornelia (fizică, chimie şi desen), Iosif Ioana (educaţie fizică şi desen), Aurel Neagu (limba franceză şi educaţie cetăţenească), Elena Belciug (ştiinţele naturii şi agricultură), Aura Dogaru (istorie şi geografie), ing. Nicolae Costache (agricultura, clasele a VII-a şi a VIII-a). S-a informat şi despre cercurile metodice, lecţiile deschise, activităţi extraşcolare, întregul proces instructiv edu­cativ având ca obiectiv: educarea în spiritul dragostei faţă de partid, de patria noastră socialistă, pentru harnicul talen­tatul popor român, care munceşte cu elan pentru realizarea obiectivelor stabilite de partid pe drumul construirii socia­lismului în scumpa noastră patrie. Alte rapoarte, prezentate la sesiunile din 21 mai şi 27 august 1966, se referă la lucrările de reparaţii executate (refacere jgheaburi şi burlane, împrejmuire). Erau înscrişi 299 elevi, doi fiind neşcolarizaţi. in trimestrul al II-lea, la clasele I-IV erau aceeaşi învăţători (Moraru Valeria, Stancu Alexandra, Florea Aniţa, Cojanu Gheorghe), frecvenţa fiind de 98,25%. S-a acordat o mai mare atenţie pentru comba­terea mediocrităţii, astfel că s-au organizat ore de meditaţii, în special la matematică şi limba română102.

            După anul 1990, nu mai se constată aceeaşi stabilitate ca în perioada anterioară, poate datorită faptului că posibilitățile  de titularizare s-au redus.

 

 Extras din Monografia comunei Bradeanu," BRADEANU, CRIZANTEMA DIN BARAGAN", de Valeriu Nicolescu, Buzau 2014, tiparita la Editura EDITGRAPH.